,,În urmă cu 28 de ani, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor Uniunii Europene, au decis introducerea în circulaţie a monedei comune europene, în cadrul Conferinţei UE de la Madrid.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2002, noua monedă a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia.
În cadrul reuniunii din capitala Spaniei, s-a mai stabilit ca denumirea monedei unice europene să fie aceeaşi în toate limbile oficiale ale Uniunii, „euro”, ţinându-se cont de alfabetele diferite, dar şi de faptul că noua monedă trebuia să fie uşor de pronunţat în toate limbile.
Astfel, numele trebuia să fie simplu şi reprezentativ pentru Europa unită şi să permită utilizarea termenului „euro” atât la singular, cât şi la plural.
Euro nu este însă moneda tuturor statelor membre, deoarece două ţări, respectiv Danemarca şi Marea Britanie, au optat la vremea respectivă pentru folosirea în continuare a propriei monede, clauză prevăzută în Tratatul European.
Apariţia monedei euro pe piaţă, la 1 ianuarie 2002, a fost una dintre cele mai complexe operaţiuni financiare din istorie, fiind distribuite în ţările care au realizat tranziţia peste şase miliarde de bancnote euro şi 40 de miliarde de monede. Astfel, dorinţa milioanelor de europeni de a avea în mână noua monedă europeană a creat numeroase probleme bancomatelor bancare în primele zile ale anului 2002.
Moneda unică europeană este coordonată de către Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt pe Main, a cărei sarcină principală este administrarea politicii monetare a celor 20 de ţări care folosesc acum moneda euro.În prezent, multe dintre statele membre ale Uniunii Europene doresc să adopte moneda europeană, între care şi România, însă nu au îndeplinit încă criteriile de convergenţă şi ajustarea economiei naţionale în vederea integrării în zona euro.
Guvernul susţinut de PNL a reconfigurat calendarul privind aderarea României la zona euro, în conformitate cu o nouă foaie de parcurs, adaptată realităţilor economice şi sociale actuale post-pandemice.
Trecerea la moneda europeană reprezintă un proiect strategic de ţară, însă fundamentarea acestuia trebuie să ţină seama de particularităţile noastre, din toate punctele de vedere, astfel încât adoptarea euro să fie favorabilă vieţii de zi cu zi a românilor şi să nu producă disfuncţionalităţi în circuitele economico-financiare.”,a transmis deputatul Elena Hărătău.
Sursa: cdep.ro
Sursa foto: cdep.ro