Conform informațiilor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, 1,4 milioane de români își serbează onomastica la data de 8 noiembrie, dedicată Sfinților Mihail și Gavril.
Conform tradiției, cei mai mulți români care își sărbătoresc onomastica în această zi poartă numele Mihai, cu 369.155 de persoane, urmat de numele Gabriel, purtat de 324.983 de români.
În rândul prenumelor masculine, mai întâlnim variante precum Gabi (4.103), Gabita/Găbiţă/Gabiţă (102), Gavriil (245), Gavril (16.806), Gavrila/Gavrilă (5.943), Michi (89), Mihail (60.822), Mihaila/Mihăilă (645), Mihaita/Mihăiţă/Mihaiţă (29.306), Mihalache (1.386), Mihalcea (71), Mihnea (11.408), Mihu (69), Misa/Mişa (54), Misu/Mişu (1.130).
La femei, cele mai întâlnite prenume sunt Mihaela (367.678) și Gabriela (255.055). Alte variante de prenume feminine includ Gabi (3.422), Gabita/Găbiţa/Gabiţa (181), Gavrilă (10), Michi (12), Mihaiela (6.473), Mihaila (780), Mihaita/Mihaiţa/Mihăiţa (562), Misa/Mişa (21), și Misu/Mişu.
Această sărbătoare este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este adesea mai venerat decât Arhanghelul Gavriil, fiind considerat un luptător împotriva diavolului și protectorul celor bolnavi. Se spune că Arhanghelul Mihail poate să-i apere pe cei aflați pe patul de moarte de Necurat, salvându-le sufletele prin tăierea capului diavolului cu sabia sa.
Bisericile dedicate Sfinților Arhangheli obișnuiesc să ofere credincioșilor un pahar de vin și o felie de cozonac în această zi. De asemenea, mâncarea de pește este preferată pentru a aduce sănătate și noroc. În zonele tradiționale, Arhanghelii sunt considerați protectorii oamenilor de la naștere până la moarte, asistând la Judecata de Apoi și purificând conștiințele prin post.
8 noiembrie marchează și trecerea de la toamnă la iarnă, iar oamenii cred că Arhanghelul Mihail are rolul de a preveni venirea bruscă a iernii, așa că această zi mai este numită și „vara arhanghelilor.” Se crede că între Sfinții Mihail și Gavriil și ziua Crăciunului trebuie să aibă loc și o „vară a iernii,” adică câteva zile călduroase.
De asemenea, se spune că, pe 8 noiembrie, nu trebuie să te cerți cu nimeni, iar lumânările aprinse în biserică sunt considerate talismane pentru cei care au trecut în lumea de dincolo. Aceste lumânări sunt menite să aducă lumină în această lume a umbrelor.
În această zi, preoții citesc rugăciuni de dezlegare pentru credincioși, iar un obicei tradițional presupune ca finii să aducă daruri de colăcei nașilor, simbolizând lumânările ținute de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil la cununie.
În zonele muntoase, Arhanghelii erau considerați patronii oilor, iar oamenii obișnuiau să facă o turtă mare din făină de porumb numită „turta arieților.” Această turtă era aruncată în târla oilor, odată cu slobozirea berbecilor printre oi. Orientarea turtei, dacă cădea cu fața în sus sau în jos, aducea semnale importante pentru ciobani și stăpânii oilor.
În concluzie, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil adună numeroși credincioși în această zi importantă a calendarului ortodox, marcată de tradiții și obiceiuri speciale care reflectă încrederea în protecția divină și tranzitia de la toamnă la iarnă.
Sursa foto: cancan.ro