Se cuvine să îl omagiem în aceste zile, în Parlamentul României, la împlinirea a 80 de ani, pe Mihai Cimpoi, una dintre figurile emblematice ale românismului de mai bine de jumătate de secol încoace.Academician, luptător pentru Limba Română şi pentru Reunire, critic şi istoric literar, eminescolog, redactor literar, eseist, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia, Mihai Cimpoi vine în cultura română din descendenţa enciclopediştilor Hasdeu şi Iorga.
Născut în România Mare, în 1942, din tată căruia sătenii îi spuneau Ilie Românul, Mihai Cimpoi avea să deschidă cu adevărat ochii în lume în satul său din Basarabia aflată sub ocupaţie sovietică. Împotriva terorii regimului, a înţeles devreme că este român şi s-a purtat ca atare, de multe ori suferind consecinţele faptelor sale.
În anii din urmă, Mihai Cimpoi a primit Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de Comandor, dar a refuzat ”Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincţie de stat a Republicii Moldova, în semn de protest împotriva decorării cu acelaşi ordin a unui fost prim-secretar bolşevic.
Aceasta i-a fost de fapt conduita de-a lungul întregii activităţi. Autorităţile bolşevice ale RSS Moldovenească din anii 60 considerau clubul şi cenaclul literar înfiinţate sau conduse de fiul lui Ilie Românul ca fiind ”cuibare de naţionalism”, fireşte românesc. Apoi, la începutul anilor 70, semnătura lui a fost interzisă în presa literară, ”din cauza” (de fapt ”datorită”!) atitudinii sale ce nu se plia deloc ideologiei ocupanţilor.
Anii 86 – 87 l-au avut pe Mihai Cimpoi în prima linie a mişcării de renaştere naţională în Basarabia. A făcut parte din acea inegalabilă generaţie de oameni de cultură şi luptători pentru românism ce i-a cuprins şi pe Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Ion Aldea Teodorovici şi mulţi alţii.
”Procesul redobândirii românismului cultural s-a desfăşurat sub semnul călăuzitor al lui Eminescu” – avea să sintetizeze mai târziu Mihai Cimpoi.Sub acest semn a creat o operă impresionantă atât ca întindere, cât mai ales ca valoare. Lista lucrărilor sale este lungă, mult prea lungă pentru a încăpea într-o declaraţie politică. Și mă refer doar la titlurile operelor sale. Trebuie amintite totuşi măcar două opere fundamentale: „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“ şi „Mihai Eminescu. Dicţionar Enciclopedic” – o lucrare monumentală unică.Dincolo de operă, Mihai Cimpoi este autorul şi însufleţitorul Congresului Mondial al Eminescologilor, lansat în 2012 şi devenit o tradiţie.
1 septembrie 2022, Congresul îl omagiază pe Mihai Cimpoi la Chişinău.
Parlamentul României salută Congresul eminescologilor şi îl omagiază pe Mihai Cimpoi la Bucureşti.La mulţi ani, Mihai Cimpoi!
Sursa: cdep.ro